Le place să aibă orgasm şi recurg la alcool dacă nu au parte de sex. Nu este vorba despre oameni, ci despre o rudă mai apropiată de noi decât vrem să admitem

Comparativ cu grupul de control de muşte frustrate, insectele care se bucurau de sex au arătat mai puţin interes în alcool, scoţând la iveală un circuit neurologic care poate fi implicat în dependenţă, scrie Science Alert.

Se pare că, la fel ca la oameni, sexul este o activitate distractivă, iar lipsa acestuia face ca oamenii – iar conform studiului – şi muştele să recurgă la alcool atunci când nu îşi găsesc partener.

• „Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice
• Care va fi ultima ființă de pe Pământ?

„Împerecherea este văzută ca o recompensă de muştele mascul şi creşte nivelurile de o peptidă din creier numită neuropeptidă F”, a precizat autorul studiului, biologul Galit Shohat-Ophir. „Masculii care sunt privaţi de sex au o motivaţie crescută de a consuma alcool ca o recompensă alternativă”.

Pentru a determina neurologia de la baza procesului, cercetătorii au analizat eliberarea de lichid semnial al muştelor. „Doream să vedem ce parte din procesul de împerechere are valoarea de recompensă pentru muşte”, a adăugat cercetătorul.

Muştele au fost modificate genetic să ejaculeze sub lumină roşie prin cuplarea unui anumit nerv în abdomen cu un receptor de detectare a luminii.  Au repetat experimentul, iar de data aceasta au folosit un parfum în cutia în care se aflau muştele. Atunci când acestor muşte li s-a oferit să selecteze un anumit parfum, au arătat o preferinţă clară pentru cel mirosit în cutie.

De asemenea, când li s-a oferit mâncare cu etanol, muştele satisfăcute l-au refuzat în favoarea unei mese de bază cu zahăr. Muştele din grupul de control, care nu s-au bucurat de orgasm, au fost bucuroase să consume alcoolul oferit.

La o inspecţie mai atentă, sistemele nervoase ale subiecţilor au arătat niveluri ridicate din compusul chimic al plăcerii, anume neuropeptida F, furnizând dovezi solide conform cărora ejacularea în sine a fost tot ce era nevoie pentru declanşarea senzaţiei de plăcere/recompensă. Văzut într-o imagine de ansamblu, studiul arată că atunci când senzaţia de recompensă nu este suficientă, un organism (chiar şi unul simplu precum musca) recurge la alternative.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum pot muştele să meargă cu capul în jos pe tavan?

Filmare 3D într-o insectă vie: cum arată „pe dinăuntru” o muscă în zbor? (VIDEO)

Ce se întâmplă când o muscă aterizează pe mâncare?

Cum funcţionează sistemul nervos central al unei muşte – VIDEO